Câți români au făcut un testament? Nu există un răspuns oficial: nici Institutul Național de Statistică, nici Uniunea Națională a Notarilor Publici nu publică procentul adulților cu testament sau numărul total de testamente. Orice procent pe care îl vedeți citat fără o sursă primară ar trebui tratat cu prudență.
Pe scurt
Nu există o statistică oficială despre câți români au testament. Se știe că în 2024 au murit 244.575 de persoane, dintre care 78,8% aveau 65 de ani sau mai mult, și că notarii înscriu testamentele autentice într-un registru național (RNNEL) în aceeași zi. Fără testament, moștenirea se împarte după regulile legale (de exemplu 1/4 pentru soț, restul pentru copii).
Vă arătăm ce se poate spune cu date verificabile: câte persoane mor într-un an, la ce vârstă, cum funcționează registrul național al testamentelor și ce reguli se aplică celor care nu au lăsat niciun act. Nu am găsit nicio statistică publică despre motivele pentru care românii nu fac testament, așa că nu vom inventa una. Stand: octombrie 2026.
Ce se știe și ce lipsește
1. Nu există un procent oficial al adulților cu testament
Nu am găsit niciun sondaj oficial sau studiu academic cu un procent al românilor care au făcut testament. Registrul notarial RNNEL există, dar nu publică totaluri anuale. Din acest motiv nu putem spune dacă 5% sau 30% dintre adulți au un testament, și nici nu vom estima.1
2. Testamentele autentice sunt înscrise în registrul național în ziua autentificării
RNNEL, ținut la nivel național de UNNPR, înscrie testamentele, codicilele, revocările și retractările lor. Notarul trebuie să comunice datele în ziua autentificării sau încheierii actului. Un testament olograf păstrat doar acasă nu trece prin notar și, prin urmare, nu apare în acest registru (concluzia este a noastră, din regulile de înscriere).2
3. Notarul verifică registrul înainte de orice succesiune
Înainte de a dezbate o succesiune, notarul trebuie să verifice în registru dacă defunctul a încheiat testamente sau alte liberalități. Astfel, un testament autentic nu poate fi ignorat de moștenitori. Un testament olograf trebuie însă prezentat de cei care îl dețin.3
4. Informațiile despre testamente se eliberează doar după deces
Camera Notarilor Publici București precizează că informațiile despre testamente se dau numai persoanelor îndreptățite și doar după moartea testatorului, cu excepția cazului în care testatorul însuși le cere. Nimeni nu poate afla, deci, în timpul vieții dumneavoastră dacă aveți un testament. Regula protejează libertatea de a dispune.4
Câte moșteniri se deschid pe an
Numărul de decese este cel mai apropiat indicator public de numărul de succesiuni posibile.
5. 244.575 de decese în 2024
Eurostat arată 244.575 de decese în România în 2024, față de 244.061 în 2023 și 273.382 în 2022. Fiecare deces deschide o moștenire, fie cu testament, fie după regulile legale. Fără un număr de testamente nu putem spune ce parte dintre ele au avut un act.5
6. 78,8% dintre persoanele decedate aveau 65 de ani sau mai mult
În 2024, 192.638 de persoane decedate (78,8%) aveau cel puțin 65 de ani, iar 133.333 (54,5%) cel puțin 75 de ani, conform calculului nostru pe tabelul pe vârste Eurostat. Majoritatea testamentelor ar trebui, deci, să fie făcute de oameni între 40 și 75 de ani, nu doar de vârstnici. Dacă amânați testamentul până la bătrânețe, ratați o perioadă lungă de risc.6
7. Peste 14.000 de persoane au murit sub 50 de ani
Dintre decesele din 2024, 14.105 (5,8%) au fost la persoane sub 50 de ani, iar 37.832 la persoane între 50 și 64 de ani (calcul propriu pe date Eurostat). Pentru un adult cu copii mici sau cu o locuință cumpărată în comun, absența unui act poate însemna cote legale impuse, nu dorința sa. Un testament este util nu doar vârstnicilor.7
8. La 65 de ani mai sunt, în medie, 17,3 ani de trăit
Eurostat estimează speranța de viață la 65 de ani la 17,3 ani în România în 2024 (15,1 ani pentru bărbați, 19,1 pentru femei), față de 20,2 ani în UE. Speranța de viață la naștere este de 76,5 ani. Timpul este suficient pentru a revizui un testament de mai multe ori, dacă situația familiei se schimbă.8
Cine are nevoie cel mai mult de un testament
9. 94,3% dintre locuitori au locuință proprie
Potrivit Eurostat, 94,3% din populația României locuia în 2024 într-o locuință a gospodăriei, iar 92,8% fără credit. Aproape toate familiile au, deci, un bun imobil care va fi moștenit. Fără testament, locuința se împarte între moștenitorii legali în cotele prevăzute de Codul civil.9
10. 35,8% dintre persoanele de 65+ ani trăiesc singure; 43,8% dintre femei
Eurostat arată că 35,8% dintre persoanele de 65 de ani și peste trăiesc într-o gospodărie cu un singur adult. Pentru femei cota este de 43,8%, pentru bărbați de 24,2%. Persoanele care locuiesc singure sunt cele care au cel mai mult de câștigat dintr-un act clar privind cine moștenește.10
Ce se întâmplă fără testament
11. Fără testament: soțul primește 1/4, copiii împart restul
Dacă defunctul nu a lăsat testament, art. 972 din Codul civil acordă soțului supraviețuitor 1/4 din moștenire în concurs cu descendenții, iar restul revine copiilor în cote egale. Fără copii, cota soțului crește (1/3, 1/2 sau 3/4, după clasa de rude cu care vine). O persoană necăsătorită, dar într-un cuplu stabil, nu are nicio cotă legală.11
12. Cine este moștenitor rezervatar și ce parte nu se poate lua
Art. 1087 din Codul civil numește moștenitori rezervatari soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați, iar art. 1088 stabilește rezerva la jumătate din cota legală. Testamentul poate dispune liber doar de restul. Calculați rezerva cu calculatorul rezervei succesorale.12
13. Succesiunea nedezbătută: un an pentru opțiune, doi ani pentru impozitul de 1%
Dreptul de opțiune succesorală se exercită într-un an de la deces (art. 1103 Cod civil), iar dacă succesiunea nu este finalizată în 2 ani, se aplică un impozit de 1% pe imobilele moștenite (art. 111 alin. 3 Cod fiscal). Termenele se aplică indiferent dacă există sau nu testament. Un testament clar poate accelera procedura notarială.13
14. Onorariul minim pentru autentificarea unui testament: 130 de lei
Normele notariale din 2024 (Ordinul 177/C/2024) stabilesc un onorariu minim de 130 de lei pentru autentificarea unui testament și de 50 de lei pentru autentificarea declarației de revocare. Taxele efective pot fi mai mari, deoarece notarul adaugă TVA și alte cheltuieli. Costul nu este, deci, motivul principal pentru care puțini oameni fac testament, deși nu există date despre motivele lor.14
Nu există cifre oficiale despre câți români au testament, dar datele despre decese, locuințe și vârstă arată că nevoia este aproape universală. Dacă vreți să nu lăsați împărțirea averii pe seama regulilor legale, puteți începe cu un testament olograf online. Citiți și cum se face un testament olograf, testamentul autentic la notar și revocarea unui testament.
Folosiți aceste date
Aveți un site sau scrieți un articol? Puneți un link către această analiză cu fragmentul de mai jos:
<a href="https://testamentolograf.ro/blog/cati-romani-au-testament/">Câți români au testament? Ce arată datele disponibile în 2026</a>, Testament Olograf
Citați aceste statistici
Puteți folosi liber toate cifrele în propriile articole, studii sau prezentări, cu menționarea sursei și un link către această pagină. Alegeți un format de citare și copiați-l cu un clic:
Kuch, M. (2026). Câți români au testament? Ce arată datele disponibile în 2026. Testament Olograf. https://testamentolograf.ro/blog/cati-romani-au-testament/
Kuch, Max. "Câți români au testament? Ce arată datele disponibile în 2026" Testament Olograf, 2026, testamentolograf.ro/blog/cati-romani-au-testament/
Kuch, Max. "Câți români au testament? Ce arată datele disponibile în 2026" Testament Olograf, 2026. https://testamentolograf.ro/blog/cati-romani-au-testament/
Întrebări frecvente
Câți români au testament?
Nu se știe. România nu publică un sondaj oficial sau un total al testamentelor. Registrul RNNEL înscrie testamentele autentice, dar nu publică statistici.
Cum aflu dacă cineva a lăsat testament?
După decesul testatorului, persoanele îndreptățite pot cere informații la notar sau la camera notarilor, iar notarul care dezbate succesiunea verifică registrul RNNEL. În timpul vieții testatorului informațiile se dau numai la cererea lui.
Ce se întâmplă dacă nu las testament?
Moștenirea se împarte după regulile Codului civil: de exemplu, soțul supraviețuitor primește 1/4 în concurs cu copiii, iar restul revine copiilor în cote egale. Partenerul necăsătorit nu are nicio cotă legală.
Surse
Despre autor
Max Kuch
Max Kuch este fondatorul Testament Olograf și scrie despre testamente, drept succesoral și planificarea moștenirii în România. Pentru acest articol a evaluat statistici oficiale și date publice, fără a fi avocat sau notar.