Dacă nu lăsați testament, moștenirea se împarte după regulile moștenirii legale din Codul civil. Legea cheamă la moștenire soțul supraviețuitor și rudele defunctului în patru clase, într-o ordine strictă: întâi copiii, apoi părinții și frații, apoi bunicii și, la final, unchii, mătușile și verii primari (art. 963 și 964 Cod civil). O clasă mai apropiată le înlătură complet pe cele următoare. Soțul vine la moștenire alături de oricare clasă, iar partea lui depinde de rudele cu care concurează.
Mai jos găsiți cine face parte din fiecare clasă, cât primește soțul, ce înseamnă reprezentarea și trei exemple de împărțire. Dacă rezultatul nu este cel pe care îl doriți, singura cale de a-l schimba este un testament.
Cele patru clase de moștenitori
| Clasa | Cine face parte | Temei |
|---|---|---|
| Clasa I | Descendenții: copii, nepoți, strănepoți | Art. 964 lit. a), art. 975 |
| Clasa a II-a | Ascendenții privilegiați (tatăl și mama) și colateralii privilegiați (frații, surorile și descendenții lor până la gradul al patrulea) | Art. 964 lit. b), art. 977 până la 981 |
| Clasa a III-a | Ascendenții ordinari: bunici, străbunici | Art. 964 lit. c), art. 982 |
| Clasa a IV-a | Colateralii ordinari: unchi, mătuși, veri primari, frații și surorile bunicilor | Art. 964 lit. d), art. 983 |
Două reguli decid totul: clasa mai apropiată înlătură clasa mai îndepărtată, iar în interiorul aceleiași clase rudele de grad mai apropiat le înlătură pe cele de grad mai îndepărtat (art. 964 alin. 3). Rudele din aceeași clasă și de același grad împart în mod egal (art. 964 alin. 4). Dacă nu există nici soț, nici rude cu vocație, moștenirea revine comunei, orașului sau municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile (art. 963 alin. 3).
Ca să moștenească, o persoană trebuie să existe la data deschiderii moștenirii, adică la data decesului (art. 957), și să nu fie nedemnă (art. 958 și următoarele). Moștenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului (art. 954).
Partea soțului supraviețuitor
Soțul supraviețuitor moștenește dacă, la data decesului, nu exista o hotărâre definitivă de divorț (art. 970). Simpla separare în fapt nu îi ia dreptul la moștenire. El vine în concurs cu oricare clasă, iar dacă nu există rude cu vocație ia singur întreaga moștenire (art. 971).
| Soțul vine alături de | Cota soțului | Restul revine |
|---|---|---|
| Descendenți (copii, nepoți) | 1/4 | 3/4 descendenților, în părți egale |
| Părinți și frați/surori | 1/3 | 2/3 clasei a II-a |
| Doar părinți sau doar frați/surori | 1/2 | 1/2 clasei a II-a |
| Bunici sau unchi, mătuși, veri | 3/4 | 1/4 acestor rude |
| Nicio rudă cu vocație | totul | nimănui |
Cotele sunt cele din art. 972 alin. 1 Cod civil. Ele se aplică doar bunurilor proprii ale defunctului și jumătății lui din bunurile comune. Dacă ați fost căsătoriți în regimul comunității legale, soțul își păstrează mai întâi partea lui din bunurile comune, care nu face parte din moștenire (art. 339 și art. 1133 alin. 2).
Dreptul de abitație și bunurile de uz casnic
Soțul supraviețuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o altă locuință are un drept de abitație gratuit asupra casei în care a locuit până la deschiderea moștenirii, dacă aceasta face parte din moștenire (art. 973). Dreptul durează până la ieșirea din indiviziune, dar cel puțin un an de la deces, și se stinge dacă soțul se recăsătorește. În plus, când nu vine în concurs cu descendenții, soțul primește peste cota sa mobilierul și obiectele de uz casnic din locuința comună (art. 974).
Părinții și frații: cum se împarte clasa a doua
Dacă defunctul nu are descendenți, vin la moștenire părinții și frații. Clasa a doua primește întreaga moștenire sau, dacă există soț, ce rămâne după cota lui: 2/3 sau 1/2 (art. 977). În interiorul clasei, împărțirea se face așa (art. 978):
- Un singur părinte în viață: părintele primește 1/4, frații împart 3/4.
- Ambii părinți în viață: părinții primesc împreună 1/2, frații împart cealaltă 1/2.
- Doar părinți sau doar frați: ei iau tot ce revine clasei a doua (art. 979).
Părinții împart între ei în mod egal (art. 980). Frații împart, de regulă, tot în mod egal, iar dacă sunt din părinți diferiți, partea se împarte pe linie maternă și paternă: frații buni primesc din ambele linii (art. 981).
Reprezentarea succesorală
Ce se întâmplă dacă un copil al defunctului a murit înaintea lui? Prin reprezentare succesorală, copiii acestuia (nepoții defunctului) urcă în locul și gradul părintelui lor și primesc partea care i s-ar fi cuvenit (art. 965). Reprezentarea funcționează în favoarea descendenților copiilor și în favoarea descendenților fraților și surorilor (art. 966). Împărțirea se face pe tulpină: dacă un copil decedat a lăsat trei copii, aceștia împart între ei partea lui (art. 968). Poate fi reprezentat și un moștenitor nedemn, chiar dacă acesta este în viață (art. 967 alin. 1).
Trei exemple de împărțire
Exemplul 1: soție și doi copii
Mihai lasă soția și doi copii. Soția primește 1/4. Copiii primesc împreună 3/4, adică 3/8 fiecare. Părinții și frații lui Mihai nu primesc nimic, pentru că sunt înlăturați de clasa I.
Exemplul 2: soț, mamă și doi frați
Ioana nu are copii. Îi supraviețuiesc soțul, mama și doi frați. Soțul primește 1/3. Clasa a doua primește 2/3: mama ia 1/4 din această parte, adică 1/6 din moștenire, iar frații împart restul de 3/4, adică 1/2 din moștenire, deci 1/4 fiecare.
Exemplul 3: concubină, fără căsătorie
Cristian trăiește de 15 ani cu partenera lui, fără să fie căsătoriți, și nu are copii. Părinții au decedat, are o soră. Fără testament, sora moștenește totul, iar partenera nu primește nimic. Cu un testament, Cristian îi poate lăsa partenerei întreaga moștenire, pentru că sora nu este moștenitor rezervatar.
Când nu vă convine împărțirea legală
Moștenirea legală se aplică doar în măsura în care nu ați dispus altfel prin testament (art. 955). Prin testament puteți avantaja soțul, un copil care v-a îngrijit, un partener, o rudă îndepărtată sau o organizație. Limita este rezerva succesorală a soțului, copiilor și părinților. Ce rămâne disponibil în cazul dumneavoastră vedeți imediat cu calculatorul de rezervă succesorală.
Testamentul se poate face de mână, acasă, sau la notar. Diferențele le găsiți în comparația testament autentic sau olograf. Dacă vreți să plecați de la un text gata adaptat familiei dumneavoastră, începeți aici proiectul de testament. Iar după deces, moștenitorii vor trece prin procedura succesorală la notar. Un testament făcut deja îl puteți schimba oricând, vedeți cum se revocă un testament.
Întrebări frecvente
Cât moștenește soția dacă există copii?
Un sfert din moștenire (art. 972 alin. 1 lit. a) Cod civil). Copiii împart restul de trei sferturi în mod egal. Soția își păstrează în plus partea ei din bunurile comune.
Moștenesc frații dacă trăiesc părinții?
Da. Părinții și frații sunt în aceeași clasă și vin împreună la moștenire. Cu ambii părinți în viață, frații primesc jumătate din partea clasei a doua, cu un singur părinte trei sferturi (art. 978).
Moștenesc nepoții dacă părintele lor a murit înaintea bunicului?
Da, prin reprezentare succesorală. Ei primesc împreună partea care s-ar fi cuvenit părintelui lor (art. 965 până la 968).
Moștenește soțul de care eram în proces de divorț?
Da, dacă la data decesului nu exista o hotărâre definitivă de divorț (art. 970). Separarea în fapt nu contează.
Ce se întâmplă dacă nu am nicio rudă?
Fără soț și fără rude până la gradul al patrulea, moștenirea devine vacantă și revine comunei, orașului sau municipiului (art. 963 alin. 3). Printr-un testament o puteți lăsa cui doriți.