În România mor în fiecare an aproape un sfert de milion de oameni (244.575 în 2024, potrivit Eurostat), iar peste nouă din zece locuitori (94,3%) trăiesc într-o locuință aflată în proprietatea gospodăriei lor. Din aceste două cifre rezultă un volum uriaș de proprietăți care trec anual de la o generație la alta, în cea mai mare parte sub formă de case, apartamente și terenuri, mult mai puțin sub formă de investiții financiare.
Pe scurt
În 2024 au murit 244.575 de persoane în România, iar 78,8% dintre ele aveau 65 de ani sau mai mult (calcul pe datele Eurostat). Cota de proprietari de locuințe este de 94,3%, cea mai mare din Uniunea Europeană. România nu publică un număr oficial de testamente sau un procent al adulților cu testament, dar succesiunea nedezbătută în doi ani atrage un impozit de 1% pe bunurile imobile moștenite.
Am strâns aici cifrele oficiale disponibile despre decese, populație, avere, taxe și costuri de succesiune, precum și despre registrele notariale. Acolo unde România nu publică o statistică (de exemplu numărul total de testamente sau procentul adulților care au făcut unul), spunem clar acest lucru și nu înlocuim cifra lipsă cu o estimare. Stand: octombrie 2026.
Populație și decese
Baza oricărei statistici despre moșteniri este numărul de decese și structura pe vârste a populației.
1. Aproape 19,04 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2025
Potrivit Eurostat, populația României era de 19.043.151 de persoane la 1 ianuarie 2025. Recensământul din 2021 numărase 19,05 milioane de locuitori rezidenți, cu 1,1 milioane mai puțin decât în 2011. Cu cât populația este mai mică și mai îmbătrânită, cu atât mai multe patrimonii familiale se transmit în următorii ani.1
2. 244.575 de decese în 2024
Eurostat arată 244.575 de decese în România în 2024, după 244.061 în 2023 și 273.382 în 2022. Fiecare deces deschide o moștenire, deci numărul de succesiuni potențiale pe an se apropie de un sfert de milion. Pentru cine are bunuri, întrebarea nu este dacă se va ajunge la o succesiune, ci în ce condiții.2
3. Sporul natural a fost de -100.938 de persoane în 2024
Natalitatea a rămas mult sub mortalitate: sporul natural a fost de -100.938 de persoane în 2024 (-83.983 în 2023). Din cele două cifre rezultă aproximativ 143.600 de născuți vii în 2024. O populație care se reduce înseamnă și mai puțini moștenitori direcți pentru unele familii, un motiv în plus să stabiliți cine moștenește ce.3
4. Vârsta mediană a populației: 44,1 ani
Vârsta mediană a locuitorilor României a fost de 44,1 ani în 2025 (43,8 ani în 2024), față de 44,9 ani media Uniunii Europene. Cota persoanelor de 65 de ani și peste este de 20,3%, iar a celor de 75 de ani și peste de 8,2%. Generația care deține astăzi cele mai multe locuințe este deja în pragul transmiterii lor.4
5. Speranța de viață la naștere: 76,5 ani, cu 5 ani sub media UE
Eurostat estimează speranța de viață la naștere în România la 76,5 ani în 2024 (72,8 ani pentru bărbați, 80,3 ani pentru femei), față de 81,5 ani în UE. La 65 de ani, mai sunt în medie 17,3 ani de trăit (15,1 pentru bărbați, 19,1 pentru femei). Diferența dintre sexe înseamnă că, în multe familii, soția rămâne să moștenească și să administreze patrimoniul.5
La ce vârstă se moștenește
Datele Eurostat pe vârste arată cât de rar apar moștenirile „timpurii”.
6. 78,8% dintre decese sunt la persoane de 65 de ani și peste
Din cele 244.575 de decese din 2024, 192.638 (78,8%) au fost la persoane de 65 de ani sau mai mult, conform calculului nostru pe tabelul pe vârste Eurostat. 54,5% au avut loc după vârsta de 75 de ani. De aceea cei mai mulți moștenitori sunt ei înșiși adulți de 40 până la 60 de ani.6
7. 21,2% dintre decese au loc înainte de 65 de ani
În 2024, 51.937 de persoane au murit înainte de vârsta de 65 de ani (21,2% din total), dintre care 37.832 între 50 și 64 de ani. Calculul este al nostru, pe baza tabelului Eurostat pe vârste. Pentru familiile cu copii minori sau cu o locuință cumpărată împreună, un deces la 50 sau 55 de ani poate lăsa neclarități dacă nu există niciun act.7
8. 41,5% dintre decese sunt la 80 de ani și peste
Un număr de 101.456 de decese din 2024 (41,5%) au vizat persoane de 80 de ani sau mai mult, iar 65.371 (26,7%) persoane de 85 de ani sau mai mult. În aceste cazuri, moștenitorii sunt de obicei copii la rândul lor în vârstă de pensionare, uneori cu nepoți implicați. Cu cât lanțul de moștenitori e mai lung, cu atât succesiunea se complică.8
9. 35,8% dintre persoanele de 65+ ani trăiesc singure
Eurostat arată că 35,8% dintre persoanele de 65 de ani și peste din România trăiesc într-o gospodărie formată dintr-un singur adult (31,9% în UE). Pentru femei cota este de 43,8%, pentru bărbați de 24,2%. Cine locuiește singur are adesea de decis în mod conștient cui revine casa, pentru că nu există un soț care să moștenească automat.9
Proprietate, avere și locuințe
Averea românilor este concentrată în imobile, ceea ce face din succesiune în primul rând o chestiune de case și terenuri.
10. 94,3% dintre locuitori trăiesc într-o locuință proprie
Potrivit Eurostat, 94,3% din populația României locuia în 2024 într-o locuință aflată în proprietatea gospodăriei, față de 68,4% media UE. Numai 5,7% sunt chiriași. Practic, aproape orice familie are cel puțin un bun imobil de transmis.10
11. 92,8% au locuința fără credit
Dintre cei 94,3% proprietari, 92,8% din populație nu mai au niciun credit pentru locuință, iar numai 1,5% o au ipotecată (media UE: 44,2%, respectiv 24,3%). Locuințele sunt, deci, în mare parte libere de sarcini și pot fi moștenite întregi. Asta mărește miza unui testament clar.11
12. Averea medie pe adult: 44.568 de euro (UBS, 2024)
Raportul UBS Global Wealth Report 2025 indică pentru România o avere medie de 44.568 de euro pe adult în 2024, iar mediana este de 23.033 de euro. Este o valoare mult mai mică decât în Luxemburg (523.591 de euro avere medie). Mediana arată că un adult obișnuit are mult mai puțin decât media, trasă în sus de averile mari.12
13. Averea netă a populației a ajuns la circa 1.900 de miliarde de lei
Potrivit BNR, citată de Forbes România, averea netă a populației s-a dublat între 2019 (circa 940 de miliarde de lei) și 2025 (circa 1.900 de miliarde de lei). Componenta financiară depășește 1.300 de miliarde de lei (circa 52% din total), iar cea imobiliară 900 de miliarde de lei. Creșterea de valoare a imobilelor înseamnă și succesiuni mai valoroase.13
14. Locuințele s-au scumpit cu aproape 56% în nouă ani
Indicele Eurostat al prețurilor locuințelor pentru România a urcat de la 100 în 2015 la 155,89 în 2024, iar în 2024 creșterea anuală a fost de 5,0% (3,4% în UE). O casă moștenită astăzi valorează, în medie, mult mai mult decât cea moștenită acum zece ani. Valoarea mai mare face și onorariul notarial și eventualul impozit mai relevante.14
Taxe, onorarii și termene legale
Moștenirea este scutită de impozit în România dacă este dezbătută la timp, dar termenele contează.
15. Termenul de dezbatere a succesiunii: 2 ani, apoi impozit de 1%
Conform art. 111 alin. (3) din Codul fiscal, dacă succesiunea nu este finalizată în 2 ani de la deces, moștenitorii datorează un impozit de 1% pe valoarea bunurilor imobile din masa succesorală. La o casă în valoare de 300.000 de lei, impozitul ar fi de 3.000 de lei. Dezbaterea la timp evită această sumă.15
16. Termenul de opțiune succesorală este de un an
Art. 1103 din Codul civil prevede că dreptul de opțiune succesorală (acceptarea sau renunțarea la moștenire) se exercită în termen de un an de la deschiderea moștenirii. Termenul curge, în regulă generală, de la data decesului.16
17. Onorariul notarial pentru succesiune pornește de la 240 de lei
Normele din 2024 (Ordinul 177/C/2024) stabilesc onorarii minimale pentru procedura succesorală pe tranșe: 2,7% până la 20.000 de lei (minimum 240 de lei), apoi 540 de lei plus 1,9% între 20.001 și 35.000 de lei, 725 de lei plus 1,6% între 35.001 și 65.000 de lei și 1.205 de lei plus 0,85% peste 65.001 de lei. La o masă succesorală de 100.000 de lei, minimul rezultă la circa 1.500 de lei (calcul propriu). Onorariul crește cu 25% pentru moștenitorii testamentari care nu sunt rude în grad succesibil.17
18. Soțul supraviețuitor primește un sfert din moștenire alături de copii
Art. 972 din Codul civil acordă soțului supraviețuitor 1/4 din moștenire când vine în concurs cu descendenții, 1/3 cu părinții sau frații privilegiați, 1/2 când vine doar cu o singură clasă de rude și 3/4 în concurs cu ascendenții ordinari sau colateralii ordinari. Fără testament, aceste fracții sunt singura regulă. Un testament poate schimba împărțirea, dar numai în limita rezervei succesorale.18
19. Rezerva succesorală este jumătate din cota legală
Art. 1087 din Codul civil numește moștenitori rezervatari soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați, iar art. 1088 stabilește că rezerva fiecăruia este de jumătate din cota pe care ar fi primit-o ca moștenitor legal. Prin testament puteți dispune liber doar de restul, numit cotitate disponibilă. Calculați exact cu calculatorul rezervei succesorale.19
Registre notariale și testamente
România nu publică numărul total de testamente, dar registrele notariale există și funcționează la nivel național.
20. Testamentele autentice sunt trecute în RNNEL în ziua autentificării
Registrul Național Notarial de Evidență a Liberalităților (RNNEL), ținut la nivel național de UNNPR, înscrie testamentele, codicilele, revocările lor și donațiile. Notarul comunică datele în ziua autentificării sau încheierii actului. Înainte de a dezbate o succesiune, el verifică obligatoriu în registru dacă defunctul a lăsat un testament.20
21. Baza de date a succesiunilor din București acoperă din 1953
Camera Notarilor Publici București păstrează date despre succesiunile din birourile notariale din 17 noiembrie 1995, plus cele ale fostelor notariate de stat din 1953 până în 1995. Fiecare înregistrare cuprinde numele defunctului, data decesului, ultimul domiciliu, CNP, biroul notarial, numărul dosarului și soluția. Camera nu publică totuși un total statistic al cazurilor.21
22. Informațiile despre un testament se dau doar după deces
Potrivit Camerei Notarilor Publici București, informațiile despre testamente se eliberează numai persoanelor îndreptățite și doar după moartea testatorului, cu excepția cazului în care testatorul însuși le cere. Confidențialitatea protejează dorința celui care testează. Moștenitorii nu pot afla în timpul vieții cuiva dacă acesta a făcut un testament.22
23. Numărul oficial de testamente nu este publicat
Nici UNNPR, nici camerele notarilor publici nu publică un total anual al testamentelor autentificate sau al succesiunilor dezbătute, iar în căutările noastre nu am găsit un sondaj oficial despre procentul adulților cu testament. De aceea acest articol nu citează nicio cifră de acest fel. Singura estimare solidă a numărului potențial de succesiuni vine din numărul de decese (244.575 în 2024).23
Situația financiară a vârstnicilor
24. 29,3% dintre persoanele de 65+ ani sunt la risc de sărăcie sau excluziune
Eurostat indică o rată de 29,3% a riscului de sărăcie sau excluziune socială pentru persoanele de 65 de ani și peste din România în 2024 (19,2% în UE), iar pentru cele de 75 de ani și peste de 33,7%. În multe gospodării de vârstnici, singura avere este locuința. Pentru ei, un testament sau o donație cu uzufruct poate preveni conflictele dintre moștenitori.24
Cifrele arată că aproape fiecare familie din România are ceva de transmis, mai ales o locuință, iar termenele (un an pentru opțiune, doi ani pentru impozitul de 1%) sunt scurte. Dacă vreți să stabiliți cine moștenește, puteți începe chiar acum cu un testament olograf online. Mai multe detalii găsiți în ghidurile despre testamentul olograf, rezerva succesorală și moștenitorii legali.
Folosiți aceste date
Aveți un site sau scrieți un articol? Puneți un link către această analiză cu fragmentul de mai jos:
<a href="https://testamentolograf.ro/blog/statistici-testamente-mosteniri-romania-2026/">Statistici despre testamente și moșteniri în România 2026: cifre oficiale</a>, Testament Olograf
Citați aceste statistici
Puteți folosi liber toate cifrele în propriile articole, studii sau prezentări, cu menționarea sursei și un link către această pagină. Alegeți un format de citare și copiați-l cu un clic:
Kuch, M. (2026). Statistici despre testamente și moșteniri în România 2026: cifre oficiale. Testament Olograf. https://testamentolograf.ro/blog/statistici-testamente-mosteniri-romania-2026/
Kuch, Max. "Statistici despre testamente și moșteniri în România 2026: cifre oficiale" Testament Olograf, 2026, testamentolograf.ro/blog/statistici-testamente-mosteniri-romania-2026/
Kuch, Max. "Statistici despre testamente și moșteniri în România 2026: cifre oficiale" Testament Olograf, 2026. https://testamentolograf.ro/blog/statistici-testamente-mosteniri-romania-2026/
Întrebări frecvente
Câte persoane mor în România într-un an?
Potrivit Eurostat, în 2024 au murit 244.575 de persoane în România (244.061 în 2023 și 273.382 în 2022). Fiecare deces deschide o moștenire.
Cât durează să dezbat o succesiune fără impozit?
Impozitul de 1% pe bunurile imobile moștenite se datorează doar dacă succesiunea nu este finalizată în 2 ani de la deces (art. 111 alin. 3 Cod fiscal). Dreptul de opțiune succesorală se exercită în termen de un an (art. 1103 Cod civil).
Există o statistică oficială despre câți români au testament?
Nu am găsit o statistică oficială publicată despre procentul adulților cu testament sau despre numărul total al testamentelor. Registrul notarial RNNEL există, dar nu publică totaluri. Singurele cifre sigure sunt numărul de decese și regulile legale.
Surse
Despre autor
Max Kuch
Max Kuch este fondatorul Testament Olograf și scrie despre testamente, drept succesoral și planificarea moștenirii în România. Pentru acest articol a evaluat statistici oficiale și date publice, fără a fi avocat sau notar.